Pe scurt, sunt asigurat la sănătate. PFA de mai bine de 2 ani, plătesc trimestrial contribuţia la sănătate. Mult plătesc, puţin primesc. Din fericire. Semn de sănătate. Copilul începe grădiniţa, aduce acasă prima recoltă de viruşi. Copilul are o adiere de muci 2 zile, eu zac la pat ca o legumă. Dar sunt asigurat la sănătate. Mă duc la doctor. Doctorul mi-ar da concediu medical dar mă verifică pe calculator. Pe SIUI, sistemul informatic unic integrat. Unde eu nu sunt integrat. Serviciul Web a întors următorul rezultat : Persoana introdusă nu este asigurată, zice. Dar plătesc la zi, domn’ doctor. Regulile sunt clare, nu figurezi, nu pot să-ţi dau concediu medical. Pe scurt, schimb maieul şi mă duc la casă. La Casa de Sănătate. Naţională şi de Asigurări. E coadă. Stau la coadă. Pe la jumătatea cozii paznicul îmi face cu ochiul. Cu ce problemă, zice. Păi cu banii luaţi şi neintegrat pe SIUI. Pe ce ? Neasigurat nene. I se lumineaza colţul ochilor. Da’ ai plătit la ghişeul 1 ? Da, bre, uite chitanţele la zi. Da’ ai dus copie la chitanţă la ghişeul 2 ? Ce să duc nene, m-a băgat în calculator. Tz, tre’ să duci copie la chitanţă, să te treacă asigurat. Ştie paznicul cum merge treaba. Pe scurt, am găsit un xerox, am copiat chitanţa, am revenit la ghişeul 2. E ora 2. Doamna cu bluza de leopard îmi spune că s-a încheiat programul. Da’, dar ştiţi, eu sunt asigurat la sănătate. Dar de fapt nu sunt. Cum vine asta ? Păi, aţi adus copie la chitanţă ? Păi nu, stimată felină, că a mic nu ştiam că trebuie, iar b mic, că m-a băgat pe calculator că am plătit. Figurez plătitor, nu figurez asigurat. Cum vine asta ? Acel calculator nu comunică cu baza de date de la SIUI. Diagnostic implacabil. Trebuie copie. Poftim copie, mă aşteaptă doctorul. Îmi arată o stivă de copii de chitanţe. Avem mult de lucru, dar o să vă bag în calculator. Mai târziu. Pe scurt, am rezolvat. Sunt asigurat la sănătate.
14 septembrie, 2011
Un comentariu »
Feed RSS pentru acest post. Urmăreşte URI
[...] deloc fantasmagorică deja astăzi. Nerozia funcționarului public devine astfel salvatoare. E-cetățeanul, pus în fața unui la fel [...]
Pingback prin Ca un câine ! spuse el, ca şi cum ruşinea ar fi trebuit să-i supravieţuiască « Keep IT simple — 29 septembrie, 2011 @ 12:58 pm