Arhive pe autori: Dan Avram

Ca un câine ! spuse el, ca şi cum ruşinea ar fi trebuit să-i supravieţuiască

Publicat la de

Uite de-asta îmi place mie cum scrie Lucian Davidescu (când vorbește la TV are o problemă, dar când scrie rupe) :

Adevăratul reformator al statului nu va fi vreun politician sau vreun economist, ci un programator.

Dintr-un articol despre coșmarul birocrației digitale, ca arhetip al imuabilei capacități a statului român de a birocratiza și informatizarea, adică chiar panaceul birocrației.

Mai citez, că nu completez nici un formular :

Cea mai recentă inovaţie, noua versiune a aplicaţiei care va lua locul fostelor cărţi de muncă, se blochează, impune utilizatorilor să reintroducă manual datele pentru fiecare angajat şi nu permite corecturi în cazul în care ele au fost introduse greşit. Asta se întâmplă deşi oricare dezvoltator de pe piaţa concurenţială ştie că secretul succesului unei aplicaţii care lucrează cu date stă în cât de uşor se poate face migraţia de la programele mai vechi.

Este vorba de Revisal, devenit deja substantiv comun în departamentele administrative ale oricărei firme, soft primitiv din toate punctele de vedere, sursă a 2.000 de modificări înainte să fie pus în aplicare. Compania care l-a produs primeşte câte 200 de sesizări pe zi. Asta după ce a primit 165 000 € doar pentru ultima versiune.

Competenţa statului ca și client pentru sisteme informatice merită o atenție deosebită. După cum observă și Lucian Davidescu,

În loc să construiască un sistem suplu, funcţional şi scalabil – după modelul oferit cu generozitate de reţelele sociale, statul vrea să reconstruiască replica digitală a fiecărei instituţii inutile, taxe aberante sau idiosincrazii funcţionăreşti.

Dacă un astfel de sistem ar ajunge să funcţioneze, va fi atât de complicat şi de neintuitiv încât victimele vor regreta cu lacrimi vremea când stăteau la coadă pentru a ajunge la nişte funcţionari acri şi nătângi.

Situație deloc fantasmagorică deja astăzi. Nerozia funcționarului public devine astfel salvatoare. E-cetățeanul, pus în fața unui la fel de complicat sistem de obstacole în relația electronică cu statul, rămâne dependent de offline. Paznicul din parabola preotului din Procesul lui Kafka e angajat în România la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Într-un punct esențial cred că greșește Davidescu :

Un proiect de informatizare a statului nu se poate rezolva însă doar prin asocieri punctuale. Adevărata eficienţă apare abia atunci când procesele vor fi re-gândite de la zero, iar la o astfel de operaţiune este posibilă doar dacă marii integratori de sisteme, de talia IBM, HP, Oracle (sau poate chiar companii mai mici dar aflate cu un pas înainte pe scara inovaţiei) se vor bate pentru a şi-o adjudeca.

Salvarea nu va veni de la multinaționale. O căutare prin licitațiile de „servicii informatice” din ultimii 20 de ani arată cum marii integratori au fost sistematic părtași la sifonările de fonduri publice. Parfumul fin capătă repede miros de oaie dacă îl ții în stână. Salvarea, dacă există vreuna, va veni din creșterea exigenței cetățeanului. Poate nu ne vom accepta toți soarta ca un câine, precum Josef K.

Crăciun fericit !

Publicat la de

Nu pot să nu semnalez începerea sezonului sărbătorilor de iarnă în e-commerce-ul românesc. Pionierul, deschizătorul de drumuri, vizionarul shoppingului online în 2011 este… tadadadam : Fungift.ro, care te invită în newsletterul de săptămâna asta să fii primul care găsește cadou de Crăciun. Sau să găseşti primul cadou ? Whatever.

Dacă mai durează criza și la anul, vom comanda cadouri de Crăciun direct de pe plajă. Ho ho ho !

Serviciu online care-ţi spune dacă eşti asigurat la sănătate

Publicat la de

Râdem, glumim, dar sunt şi lucruri bune la Sistemul Integrat. Poţi verifica online dacă eşti asigurat sau nu, la adresa http://www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online. Click pe Asiguraţi, şi doar cu CNP-ul persoanei de verificat poţi afla dacă eşti în sistem sau nu.

Poate fi util şi la medicul de familie, dacă e mai old school şi îţi cere neapărat adeverinţă.

Sunt asigurat la sănătate

Publicat la de

Pe scurt, sunt asigurat la sănătate. PFA de mai bine de 2 ani, plătesc trimestrial contribuţia la sănătate. Mult plătesc, puţin primesc. Din fericire. Semn de sănătate. Copilul începe grădiniţa, aduce acasă prima recoltă de viruşi. Copilul are o adiere de muci 2 zile, eu zac la pat ca o legumă. Dar sunt asigurat la sănătate. Mă duc la doctor. Doctorul mi-ar da concediu medical dar mă verifică pe calculator. Pe SIUI, sistemul informatic unic integrat. Unde eu nu sunt integrat. Serviciul Web a întors următorul rezultat : Persoana introdusă nu este asigurată, zice. Dar plătesc la zi, domn’ doctor. Regulile sunt clare, nu figurezi, nu pot să-ţi dau concediu medical. Pe scurt, schimb maieul şi mă duc la casă. La Casa de Sănătate. Naţională şi de Asigurări. E coadă. Stau la coadă. Pe la jumătatea cozii paznicul îmi face cu ochiul. Cu ce problemă, zice. Păi cu banii luaţi şi neintegrat pe SIUI. Pe ce ? Neasigurat nene. I se lumineaza colţul ochilor. Da’ ai plătit la ghişeul 1 ? Da, bre, uite chitanţele la zi. Da’ ai dus copie la chitanţă la ghişeul 2 ? Ce să duc nene, m-a băgat în calculator. Tz, tre’ să duci copie la chitanţă, să te treacă asigurat. Ştie paznicul cum merge treaba. Pe scurt, am găsit un xerox, am copiat chitanţa, am revenit la ghişeul 2. E ora 2. Doamna cu bluza de leopard îmi spune că s-a încheiat programul. Da’, dar ştiţi, eu sunt asigurat la sănătate. Dar de fapt nu sunt. Cum vine asta ? Păi, aţi adus copie la chitanţă ? Păi nu, stimată felină, că a mic nu ştiam că trebuie, iar b mic, că m-a băgat pe calculator că am plătit. Figurez plătitor, nu figurez asigurat. Cum vine asta ? Acel calculator nu comunică cu baza de date de la SIUI. Diagnostic implacabil. Trebuie copie. Poftim copie, mă aşteaptă doctorul. Îmi arată o stivă de copii de chitanţe. Avem mult de lucru, dar o să vă bag în calculator. Mai târziu. Pe scurt, am rezolvat. Sunt asigurat la sănătate.

Intraprenorii

Publicat la de

Intraprenorii sunt angajații energici, inovanți, cu inițiativă, care-și asumă riscuri și responsabilități peste cerințele postului. În varianta lor ideală, intraprenorii transformă idei în produse sau servicii cu valoare adăugată pentru clienți, în cadrul firmei la care sunt angajați.

Definiția cârcotașă ar fi că intraprenorii sunt angajați care n-au c#aie să fie antreprenori. În acelaşi timp, se poate spune că intraprenorii sunt antreprenori cu mijloace.

Chiar și așa, acest tip de angajați sunt nepreţuiţi pentru angajator. Care sunt caracteristicile angajaţilor cu abilităţi antreprenoriale ? Citez un articol care a generat tot acest post (Seven Characteristics of Highly Effective Entrepreneurial Employees) :

– abilitatea de a gestiona riscuri
– orientarea spre rezultat
– energia
– potenţialul de creştere
– capacitatea de a lucra în echipă
– abilitatea de a trata eficient mai multe subiecte în acelaşi timp
– dorinţa continuă de a se perfecţiona

De citit articolul, poate vă identificaţi :)

Java User Group Sibiu

Publicat la de

Uite o treabă mişto, din seria evenimentelor care nu pot face rău nimănui dacă nu merg, dar pot face mult bine if they do.

La Sibiu a înmugurit un Java User Group, afiliat IOUC – comunitatea internaţională a utilizatorilor de produse Oracle. Sibiu JUG e animat de un amic şi coleg pasionat (salut Eugen !) şi îşi propune să reunească lunar iubitori de Java din Sibiu în jurul unor prezentări tehnice pe subiecte propuse sau animate de membri grupului. Pe lângă networking, participanţii pot deci afla lucruri noi şi partaja din experienţa lor.

Săptămâna asta, la al 3-lea eveniment, sibienii au avut şi un invitat special – Dalibor Topic, Java F/OSS Ambassador la Oracle, care a prezentat Java 7.

JavaSE 7

Nu ştiu prin ţară câte astfel de grupuri există, dar cred că în Braşov nu e niciunul. Am mulţi amici şi colegi pasionaţi de Java şi în Braşov. Se bagă cineva la un Braşov JUG ? Acord o minimă asistenţă :). Iar Eugen mă asigură că ideea unor conferinţe regionale este deja pe agenda lui.

Servicii informatice. Câteva cifre

Publicat la de

În iulie 2011 informaticienii au avut un salariu mediu brut de 3 781 RON, aproape dublu faţă de medie (sursa). Asta înseamnă cam 900 de euro brut.

Software-ul şi serviciile informatice reprezintă aproape 1% din PIB-ul României, cu perspective bune de creştere (sursa). Ne paşte însă un risc global :

la orizontul a trei-cinci ani – conchide Eugen Schwab-Cheşaru -, principalul impediment în creşterea industriei locale de software şi servicii va fi reprezentat de „insuficienţa resurselor bine pregătite“.

Vorbind de pregătire, cum stăm cu producţia de absolvenţi IT la hectar ? În 2009, numai din primele 10 centre universitare din ţară au ieşit 2500 de absolvenţi IT (sursa). Cantitativ totul e per-fect.