Pe scurt, sunt asigurat la sănătate. PFA de mai bine de 2 ani, plătesc trimestrial contribuţia la sănătate. Mult plătesc, puţin primesc. Din fericire. Semn de sănătate. Copilul începe grădiniţa, aduce acasă prima recoltă de viruşi. Copilul are o adiere de muci 2 zile, eu zac la pat ca o legumă. Dar sunt asigurat la sănătate. Mă duc la doctor. Doctorul mi-ar da concediu medical dar mă verifică pe calculator. Pe SIUI, sistemul informatic unic integrat. Unde eu nu sunt integrat. Serviciul Web a întors următorul rezultat : Persoana introdusă nu este asigurată, zice. Dar plătesc la zi, domn’ doctor. Regulile sunt clare, nu figurezi, nu pot să-ţi dau concediu medical. Pe scurt, schimb maieul şi mă duc la casă. La Casa de Sănătate. Naţională şi de Asigurări. E coadă. Stau la coadă. Pe la jumătatea cozii paznicul îmi face cu ochiul. Cu ce problemă, zice. Păi cu banii luaţi şi neintegrat pe SIUI. Pe ce ? Neasigurat nene. I se lumineaza colţul ochilor. Da’ ai plătit la ghişeul 1 ? Da, bre, uite chitanţele la zi. Da’ ai dus copie la chitanţă la ghişeul 2 ? Ce să duc nene, m-a băgat în calculator. Tz, tre’ să duci copie la chitanţă, să te treacă asigurat. Ştie paznicul cum merge treaba. Pe scurt, am găsit un xerox, am copiat chitanţa, am revenit la ghişeul 2. E ora 2. Doamna cu bluza de leopard îmi spune că s-a încheiat programul. Da’, dar ştiţi, eu sunt asigurat la sănătate. Dar de fapt nu sunt. Cum vine asta ? Păi, aţi adus copie la chitanţă ? Păi nu, stimată felină, că a mic nu ştiam că trebuie, iar b mic, că m-a băgat pe calculator că am plătit. Figurez plătitor, nu figurez asigurat. Cum vine asta ? Acel calculator nu comunică cu baza de date de la SIUI. Diagnostic implacabil. Trebuie copie. Poftim copie, mă aşteaptă doctorul. Îmi arată o stivă de copii de chitanţe. Avem mult de lucru, dar o să vă bag în calculator. Mai târziu. Pe scurt, am rezolvat. Sunt asigurat la sănătate.
Arhiva categoriei: Personal
1000 tweets
Foaie verde iasomie, am trecut de tweetu’ 1000. Cam la atât se limitează inspiraţia mea în ceea ce priveşte marcarea unui număr rotund de tweets.
Nu e un număr impresionant, cu atât mai puţin în 8 luni de zile de când am început. Nu a fost nici cel mai frumos tweet din viaţa mea (thumbs up Emilian Nedelcu pentru idee şi realizare).
Twitter e blogging pentru leneşi, cum spunea un coleg. E comod, la îndemână, iar limita dintre utilitate şi inutilitate mi se pare încă foarte subţire. N-am să fac apologia micro-bloggingului, dar cred că în ciuda frustrantelor lipsuri ale serviciului, o să ne salutăm si la 10 000 de tweets. Do you follow ? ;)
Test de ciripit automat de pe blog
WordPress a introdus, la timp, funcționalitatea de integrare automată cu twitter. Motiv pentru un test, și prin tangență, pentru un nou articol pe un blog aparent abandonat.
Un moft, m-au ciripit
Mda, de ieri twitteruiesc. Dacă mă ţine mai mult de 5 zile, e de durată. Cum se zice între noi, daţi follow :D
Calendarul sărbătorilor legale în România
Pentru că n-am găsit repede un calendar Google cu sărbătorile legale din România, am asamblat şi partajat o variantă (în format html şi iCal), sper, corectă şi completă pentru 2009 şi 2010. Ocazie cu care am observat că 2010 va fi în mod cert anul relansării economice, pentru că doar 4 din cele 11 zile de sărbători legale nu pică în weekend.
Calendarul e public. Spor la muncă ;)
Reset in progress. Please wait
La 3 luni după cel mai frumos „Hello World” din viața unui informatician, sunt încă în plin război cu relevanța – cât de mult din ceea ce fac în fiecare zi este cu adevărat important pentru satisfacerea noilor priorități ? Fără a fi găsit toate răspunsurile, e clar că prezentul blog n-a trecut încă testul de relevanță.
Până la noi vești, nu schimbați canalul. Sunt aici. Resetarea continuă.
(sursa pozei : flattop341 )
Obiective, rezoluții și pace mondială
Am făcut un test de personalitate (via Bobby Voicu). Rezultatul e ciudat – am aflat că aș fi un Lifelong Learning Traveling Health Nut (ultima parte mă intrigă, beeing a health nut e mai degrabă pe wishlist). Dar cu ceva tot am rămas – am luat cunoștință mai de aproape cu site-ul 43things.com.
| I took the 43 Things Personality Quiz and found out I’m a
Lifelong Learning Traveling Health Nut
  |
43things.com e un site care favorizează socializarea online în jurul unor obiective pe care utilizatorii sunt încurajați să și le definească și să și le atingă, ca să devină mai buni. Cele mai populare obiective ale userilor nu trec însă de nivelul world peace :
1. lose weight
2. stop procrastinating
3. write a book
4. fall in love
5. be happy
etc…
Ca și strategie fă-o singur pentru îmbunătățirea sinelui (ca să înțeleagă domnul ministru cum e cu do it yourself guide for self improvement) prefer setarea și atingerea de obiective in a SMART way. Și, aș mai adăuga, Keep IT Simple :)
La mulţi ani
Două piuliţe mici din angrenajul bunei dispoziţii de început de an :
- Când mă simt trist, îmi amintesc că la Braşov există firma Gabriel Accelerează SRL şi atunci mă relaxez, căci totul pare posibil.
- Dacă Gabriel nu-mi accelerează suficient moralul, îmi îndrept atenţia spre medicina vibraţională, care îmi multiplică armonia, indiferent dacă vorbim aici de macrocosmos sau de microcosmos. Şi mă înviorez la gândul unei cariere secrete în domeniu.
Hai să fim sănătoşi şi iubiţi şi în 2009.
Fie ca…, și Merry Crisis tuturor
Intrăm în perioada „Fie ca…”, iar prin multinaționale s-a urat deja Merry Crisis and a Happy New Beer la petrecerile de Crăciun.
Ca să nu-mi scadă IQ-ul în acest mic concediu (vorba Iuliei), mi-am propus să recuperez cu ceva lecturi și vizionări. Am o lista lungă de webcasturi în coada de așteptare, îmi propun să le comentez aici pe cele mai interesante.
Încă nu fac bilanțul pe 2008 și nici rezoluțiile pe 2009 (și probabil că nici n-am să o fac, i don’t feel like it), dar un newsletter de la Dopplr îmi spune că You took 34 trips to 5 cities in 2008, over 75 days, adică m-am plimbat anul acesta cu treburi cam o treime din timpul de lucru, ceea ce sigur nu se va repeta anul viitor din rațiuni absolut obvioase și binevenite :)
Votează
Aveam mai multe de spus, dar n-am apucat şi m-au prins alegerile din urmă.
Pe scurt : votează, votează, votează.
Cu toate că oferta e atât de slabă, trebuie să mergi la vot. Alege omul. Dacă nu cunoşti candidaţii, sau dacă ţi se par la fel de slabi, alege partidul. Dacă nu poți alege nici așa, alege-l de exemplu pe Varujan Pambuccian (cu ale cărui idei nu sunt mereu de acord, dar ale cărui eforturi trebuie să continue). Varujan e prezent pe toate listele de candidați la Camera Deputaților, el candidând din partea minorității armene. El e unul din motivele pentru care informaticienii nu plătesc impozit pe venit, mi s-ar părea un bun motiv pentru ca o parte din informaticieni să găsească totuși un motiv de a-şi muta fundul până la secţia de vot.
Dacă ți-e silă / greață și toți ți se par la fel, imaginează-ți că urmează 4 ani de guvernare de stânga, tranșe diferite de impozitare (salariu mai mare – impozit mai mare), aparat de stat în slujba partidului și un rânjet satisfăcut al lui Iliescu (ţinut după umăr de Voiculescu), pregătit să ne întoarcă în timp cu o nouă temporizare.
Dacă te încântă imaginea asta, stai acasă şi dă maneaua mai tare.
Later edit : De ce merită să votăm.
Later edit 2 : După numărarea a 70% din voturi Uniunea Armenilor a adunat deja aproape 10 000 de voturi, mai mult decât suficiente pentru ca Pambuccian să rămână deputat. Ţinând cont că în România nu sunt mai mult de 2000 de armeni declaraţi, e clar (şi lăudabil) că voturile s-au adunat şi în urma apelurilor online din ultimele zile.
Keep IT simple 